Timea Balint
Logoped copii & adolescenti
Vorbirea copilului nu apare spontan, aceasta urmează mai multe etape.
1. Tipatul
– tipatul reprezinta prima forma de comunicare a copilului.
2. Ganguritul
– gânguritul apare în mod normal în jurul vârstei de trei luni și jumătate – patru luni. Reprezinta primele emisiuni sonore intenţionate ale copilului. Acum apar vocalele si consoane simple asemănătoare cu ,,ng’’, (de unde şi denumirea de gângurit), apoi consoanele ,,p’’, „b”,,m’’.
3. Lalatia
– lalația apare in jurul vârstei de 7 luni; acest termen se referă la repetarea unor silabe. În această etapă se disting vocalele „o” , „ă”, consoanele „t”, „d” , „l”, iar in jurul vârstei de 11-12 luni se disting grupele de consoanele „f-v”, „c-g”.
4. Cuvintele
– la sfârșitul primului an de viață apar și primele cuvinte. Între doi și trei ani, apar ultimele grupe de consoane, „s-z”, „ș-j”, „č-ğ” și consoana „r”.
În același timp cu noile achiziţii verbale, copiii îşi consolidează pronunţia primelor sunete:,,p’’, ,,b’’, ,,m’’, ,,n’’, ,,t’’, ,,d’’, ,,h’’, şi ,,l’’, reuşind să le articuleze cu mai multă ușurință.
Etapele apariţiei sunetelor, reflectă scara dificultăţilor de pronunţare, lucru extrem de important în aplicarea logoterapiei. Terapia vorbirii trebuie să respecte ontogenia acesteia.
În perioada antepreşcolară, limbajul copilului poate prezenta anumite particularităţi, cum ar fi: omisiuni, inversiuni şi substituiri de sunete. Aceste aspecte ale limbajului copilului sunt considerate ca fiind normale la această vârstă.
Ca o concluzie, între trei şi şase ani, copilul preşcolar ar trebui să-și însușească toate sunetele limbii.
Ce este vorbirea canonică?