“Cunoaşterea capcanelor nu trebuie să-i neliniştească pe părinţi şi educatori, ci trebuie să le permită să depăşească teama inerenta fiecărei situaţii şi să găsească astfel, intuitiv, o atitudine convenabilă pentru fiecare împrejurare”. – R. Diatkine
DIFICULTĂŢILE ŞCOLARE
ADOLESCENŢA…
AGRESIVITATEA…
Despre Psihologia educaţiei şi PSIHOPEDAGOGIA SPECIALĂ
Daniela Eugenia Gheorghita
Psiholog copii si psihopedagog copii si adolescenti
Psihologia educaţiei reprezintă o aplicaţie a psihologiei şi a metodelor acesteia în cadrul studierii proceselor de predare şi învăţare. În principal, psihologia educaţiei se focalizează asupra interacţiunilor dintre particularităţile dezvoltării umane, cogniţie, metode de instrucţie, măsurare şi evaluare.
Întrebarea fundamentală la care ar trebui să răspundă psihologia educaţiei este, sau ar trebui să fie: „Cum învaţă elevii?”. Prin oferirea răspunsului la această întrebare se pot deriva şi soluţii practice pentru a facilita actul educaţional.
În literatura psihologică, domeniul de studiu acoperit de psihologia educaţiei poate fi întâlnit sub diferite denumiri: psihologie şcolară, psihologia educaţiei / educaţională, psihopedagogie, psihologie pedagogică. Indiferent de denumire, toate aceste discipline acoperă acelaşi câmp de studiu.
În anul 1903 Edward L. Thorndike a publicat prima ediţie a lucrării Psihologia educaţională în care amintea despre specialistul pregătit în domeniul psihologiei educaţionale ca fiind cel care reuşeşte să medieze între ştiinţa psihologiei şi arta educaţiei.
O definiţie a domeniului poate fi cea oferită de către A. Cosmovici (1998):
“Psihologia şcolară (educaţională) studiază, din punct de vedere psihologic, procesul instructiv-educativ desfăşurat în şcoală cu scopul de a spori eficienţa acestuia”. Din această perspectivă poate fi evidenţiat şi faptul că Psihologia educaţiei este o disciplină largă, aflată la interacţiunea dintre ştiinţele cognitive, dezvoltarea persoanei, metodele de instrucţie şi educaţie, domeniul evaluării şi măsurării.
Psihopedagogia specială a apărut ca o necesitate socială de a sintetiza, dezvolta, nuanţa şi adapta experienţa altor ştiinţe (psihologie, pedagogie, medicină, sociologie, etc.) în vederea explicării dezvoltării persoanelor cu nevoi speciale (mai ales a celor cu dizabilităţi) pentru a se realiza adaptarea şcolară, profesională şi socială, având ca reper permanent creşterea calităţii vieţii tuturor membrilor societăţii. Astfel, Psihopedagogia specială devine o ştiinţă interdisciplinară, aflată la intersecţia mai multor ştiinţe, după cum reiese şi din definiţiile propuse de-a lungul timpului:
„Psihopedagogia specială sau defectologia (…) se ocupă de studiul particularităţilor psihice, de instrucţie şi educaţie de evoluţia şi dezvoltarea psihică, de modalităţile corectiv-recuperative, pentru valorificarea potenţialului uman existent şi formarea personalităţii, în vederea integrării socio-profesionale cât mai adecvată”. (E. Verza, 1995)“
Scopul psihopedagogiei speciale este elucidarea cauzelor şi a formelor de manifestare a anomaliilor prezente în dezvoltarea persoanelor (considerate cu nevoi speciale), stimularea proceselor compensatorii şi fundamentarea intervenţiei educativ-terapeutice.
De ce la cabinet?
Ce oferă psihologia educaţională şi consilierea şcolară?
- Evaluarea si diagnosticarea copiilor, tinerilor, membrilor familiei
- surprinderea dezvoltării cognitive, afective şi psiho-sociale a copiilor şi tinerilor, la nivel individual sau de grup;
- Consiliere şcolară
- dezvoltare si optimizare personală a copiilor şi tinerilor, ADHD
- Consiliere vocaţională
- identificarea aptitudinilor, valorilor şi intereselor profesionale ale copiilor şi tinerilor
- Intervenţii psihologice
- consiliere psihoeducaţională a copiilor şi tinerilor aflaţi în situaţii de criză familială, inadaptare şcolară, tulburări de comportament şi disciplina
- Consilierea psihoeducaţionala a părinţilor
- optimizarea relaţiilor familie-şcoală
- promovarea disciplinei pozitive
- Testări şi examinări psihologice pentru orientarea şcolară şi profesională
- Optimizarea personală şi ameliorarea problemelor psihoemoţionale şi de comportament